"Bancile de gene” – cele mai importante banci ale lumii

Bancile de gene” – cele mai importante banci ale lumii Ce s-ar intampla daca un cataclism major ar distruge toate culturile agricole ale lumii si, implicit, toate semintele acestor culturi? Am fi condamnati cu siguranta la disparitie, pentru ca intreaga noastra existenta depinde in momentul de fata de cereale, de legume, de plante in general.
E un scenariu sumbru, dar plauzibil, pe care multe tari s-au gandit sa-l contracareze printr-o masura logica: infiintarea unor depozite speciale in care sa pastreze in conditii de perfecta siguranta mostre din semintele culturilor agricole specifice zonei lor.

Asa au aparut bancile de gene, adevarate fortarete imune la factorii externi de mediu unde sunt conservate semintele a sute de mii de soiuri de plante agricole, cea mai mare astfel de banca fiind Svalbard International Seed Vault (SISV) din Norvegia, care gazduieste peste 4,5 milioane de mostre, fiecare continand in jur de 500 de seminte.

Romania are si ea banca ei de gene, la Suceava. Denumirea exacta este Banca de Resurse Genetice Vegetale, in fapt un institut de cercetare care gazduieste colectia strategica a Romaniei de seminte pentru culturi. Gasim aici semintele a peste 400 de specii (cartofi, ceapa, rosii, usturoi, fasole, morcovi, grau, porumb etc.), fiecare cu varietatile ei, un adevarat tezaur romanesc ce pastreaza trasaturi genetice ancestrale pe care soiurile moderne le-au pierdut.

Rosia inima de bou, usturoiul de Copalau, cartoful albastru de Bucovina, fasolea uriasa… Sunt soiuri care constituie mostenirea pe care ne-au lasat-o batranii nostri - legume sanatoase, gustoase, cu parfum de copilarie - un fond genetic propriu, perfect adaptat la conditiile de mediu din Romania, a carui importanta devine evidenta daca ne gandim ca semintele acestea sunt practic unice. Daca ele ar fi pierdute, ar fi pierdute pentru totdeauna. Pur si simplu n-ar mai putea fi aduse de altundeva.

Din acest motiv pastrarea lor se face in conditii extrem de sigure, cam cum vedem prin filmele americane – in pungute sigilate captusite cu folie de aluminiu, depozitate in celule de conservare intr-un mediu de ger uscat (-20 de grade Celsius, o umiditate a aerului de 5%) – astfel incat raman viabile si dupa 50-100 de ani, fara sa li se diminueze capacitatea de germinare. Dar, pana sa ajunga aici, semintele parcurg un drum lung.

De unde provin semintele
gazduite de Banca de Gene Suceava?

Principala metoda prin care Banca de Gene isi imbogateste tezaurul de seminte este prin expeditiile de colectare pe care specialistii institutiei le fac prin tara. Seminte traditionale se gasesc in special prin satele izolate din Apuseni si Bucovina care nu au fost afectate de colectivizare si unde taranii au continuat sa lucreze pamantul folosind tehnici arhaice.

Aici sunt batrani care si-au pastrat de la an la an seminte pentru anul agricol urmator, seminte care nu au trecut printr-un proces stiintific de ameliorare si care, pentru specialistii Bancii de Gene, sunt aur curat.

Ele sunt aduse la institut unde parcurg mai multe etape. Mai intai sunt multiplicate pana cand numarul lor ajunge la dimensiunea standard a unei probe (5.000-10.000 de bucati), apoi sunt supuse unei verificari in urma careia raman doar exemplarele foarte sanatoase. Dupa care urmeaza uscarea – un proces lent, neagresiv, care are loc la o temperatura de 10-15 grade si care este extrem de important pentru sanatatea semintelor si pentru longevitatea lor.

De-abia dupa aceste etape semintele ajung in celulele de conservare, la minus 20 de grade, formand asa-numita „colectie strategica”, la care nu prea se mai umbla. Mai exista insa si o „colectie de lucru”, formata din acelasi tip de seminte, care au fost si ele supuse procesului de mai sus, doar ca acestea sunt pastrate la o temperatura de +4 grade Celsius si sunt folosite pentru a monitoriza degradarea in timp a semintelor din inventarul Bancii.

Concret, asta inseamna ca periodic se iau mostre din aceasta colectie de lucru, se pun la germinat si se urmareste ce se intampla. Daca procentul celor care raman neincoltite este prea mare, inseamna ca proba respectiva are o problema si, ca urmare, trebuie inlocuita.

In total, Banca de Gene
gazduieste in jur de 18.000 de probe

E un numar foarte mic daca facem comparatia cu bancile de gene ale altor tari: SUA - 509.000 de probe, China – 391.000, India – 366.000, Rusia – 322.000. Explicatia este ca bancile din strainatate depoziteaza, pe langa varietatile locale, si seminte noi, create de institutele de cercetare din tarile respective, asupra carora exista drepturi de proprietate intelectuala.

In cazul Romaniei, Institutele de Cercetari Agricole nu si-au depozitat in Banca de Gene din Suceava o „copie” a soiurilor create sau a verigilor intermediare din procesul de obtinere a unor soiuri noi. In plus, in ultimii 30 de ani s-au si pierdut multe specii vegetale din cauza faptului ca nu au mai fost cultivate – inul, de exemplu, sau diverse tipuri si populatii locale de porumb, cartofi, fasole.

Dar chiar si asa, la Banca de Gene exista o adevarata bogatie si important este ca aceasta bogatie poate fi valorificata prin reintroducerea in cultura a semintelor existente aici. Da, varietatile traditionale care se cultivau pe vremuri pot fi aduse din nou la viata, fie si numai la nivel mic, in gradinile individuale ale celor pasionati de produse savuroase si 100% sanatoase.

In acest sens, angajatii Bancii au initiat o campanie prin care si-au propus sa ofere gratuit doritorilor seminte ale unor legume traditionale, cum se cultivau in urma cu 60 de ani. Oferta este insa limitata la cantitati mici, de 25 seminte, si aceasta deoarece probele din colectii cuprind numai 10.000 de seminte si sunt destinate studiilor stiintifice sau pentru reintroducere in cultura, in caz de calamitate sau razboi.

Sursa foto: www.pexels.com